La 17 iunie 1922, pe la orele unu noaptea, grănicerii pichetului Varnița, observând că de pe malul stâng al Nistrului vin spre malul nostru două bărci, le-au lă să se apropie și în momentul în care cei din barcă au pus piciorul pe teritoriul nostru, i-au somat să se predea. Cei din barcă au aruncat o grenadă spre grăniceri, iar explozia l-a ucis pe grănicerul grănicerul completaș Chiriac Ioniță.
Cu tot întunericul și focurile de armă trase de cei din barcă, soldații grăniceri au reușit a pune mâna pe o parte din bandiți. Restul au reușit să se facă nevăzuți.
Înmormântarea sergentului Chiriac a avut loc în ziua de 19 iunie în or. Tighina în prezența corpului ofițerilor din garnizoană, a autorităților civile și a românilor din localitate. Nu am reușit să identificăm alte date despre acest grănicer, care a făcut parte din unitățile de graniță ce se aflau în componența Comandamentului Trupelor de Est.
În cinstea acestui erou, Căminul Cultural Sfântul Gheorghe din localitate, a ridicat în anul 1939 o troiță din lemn. Intuim că această troiță a fost edificată în curtea Bisericii din sat, care a fost distrusă în perioada ocupației sovietice. Tocmai din acest motiv, am preluat inițiativa reconstituirii troiței în curtea bisericii actuale, respectând cerințele ce se impun față de o astfel de operă comemorativă de război.
Prin cererea din 5 ianuarie 2026, am solicitat Consiliului local Varnița să permită instalarea troiței în curtea bisericii „Acoperământul Maicii Domnului”, împreună cu o placă comemorativă în amintirea viceprimarului com. Caragaș – Alexei Conovalov, ucis de cazaci pentru că a arborat tricolorul pe sediul primăriei în anul 1992. Abia la 9 aprilie 2026, Consiliul local Varnița a adoptat Decizia nr. 03/14 prin care a aprobat inițiativa Asociației „Monumentum” din Republica Moldova de edificare a troiței, pe terenul identificat cu numărul cadastral 0502310.097, împreuna cu placa de granit în memoria eroului Alexei Conovalov.
Între timp, arhitectul Mihail Andrieș a întocmit proiectul de execuție a troiței, cu o înălțime de 5.63m. Astfel, arhitectul a propus ca baza monumentului să fie din piatră de Cosăuți (latura din față de 3.40m, iar adâncimea de 1.20m), iar troița propriu-zisă din lemn de stejar și ornamentată cu elemente de memorie militară. Deasupra acoperișului au fost proiectate două cruci mici, specifice troițelor militare naționale.
Executarea părții din lemn a fost încredințată meșterului lemnar Petru Comendant din s. Cotiujeni Mari, r. Șoldănești și a fost sculptată în perioada lunilor martie – iulie 2026. Pe partea din față a crucii, a fost eternizată casca eroului român, așezată pe fundalul a două săbii încrucișate și a unei cruci de război (Pro Patria). Sub acest simbol, a fost încrustat următorul text:
ETERNĂ MEMORIE GRĂNICERULUI
IONIȚĂ CHIRIAC
UCIS DE BOLȘEVICI ÎN 1922
LÂNGĂ PICHETUL „VARNIȚA”
JUD. TIGHINA
Puțin mai jos, pe fundalul încrustat al unui blazon, a fost inscripționată maxima Regelui Mihai I, care poate fi citită și pe troița din s. Iurceni, r. Nisporeni:
NU UITAȚI NICI O CLIPĂ JERTFA LOR
Baza de piatră a operei a fost comandată meșterului popular Alexandru Cojocaru din Cosăuți și executată pe parcursul lunilor iulie – august 2026. Pe latura din față au fost gravate numele eroilor căzuți în iulie 1941 în luptele de eliberare a or. Tighina:
RIDICATĂ ÎN 1939 DE CĂMINUL CULTURAL „SFÂNTUL GHEORGHE”
DISTRUSĂ DE OCUPANȚII SOVIETICI
RECONSTITUITĂ DE ASOCIAȚIA „MONUMENTUM” ȘI SFINȚITĂ LA 06.09.2026
ETERNĂ MEMORIE EROILOR DEZROBITORI DIN REG. 3 DOROBANȚI:
CAP. NECȘULESCU FLOREA (COM. ALBEȘTI, OLT
ROMAN GHEORGHE (PLOIEȘTI, PRAHOVA)
ȘI REG. 3 VÂNĂTORI MOTO: SD. CĂLUGĂR SIMION; SD. IORGUȚI ION
Pentru posteritate, pe latura din spate a postamentului de piatră, a fost încrustată o mică pisanie care să amintească de jertfa celor ce au contribuit la reconstituirea monumentului:
CTITORI: OFIȚER ION DELI; PREOT VICTOR CEBAN;
RUSANOVSCHI IULIAN ȘI ADINA
ARHIT.: MIHAIL ANDRIEȘ; PRIMAR ALEXANDR NICHITENCO
LEMN: PETRU COMENDANT
PIATRĂ: ALEXANDRU COJOCARU
La data de 11 iulie 2026, m-am deplasat în satul Varnița, unde, împreună cu preotul Victor Ceban am stabilit locul exact al troiței, și anume în partea dreaptă a curții bisericii, cu fața spre drum. Miercuri, 5 august, o echipă de voluntari din cadrul Forțelor de menținere a păcii din satul Varnița, au săpat fundația monumentului, pentru ca, a doua zi, meșterul Petru Comendant să monteze troița, înaltă de 5,60m.
Pentru efortul și jertfa de care au dat dovadă, amintim aici numele militarilor care au săpat fundația troiței și au ajutat la turnarea betonului armat:
În aceeași ordine de idei, amintim și ceilalți ctitori ai troiței eroilor grăniceri din s. Varnița:
Sfințirea troiței eroilor a fost stabilită pentru duminică, 6 septembrie, în preajma sărbătoririi zilei Armatei Naționale a Republicii Moldova. În pofida acestui fapt, toate autoritățile din stânga și din dreapta Prutului au evitat să participe la eveniment, din motive greu de înțeles. Chiar și în aceste condiții, românii de pe ambele maluri ale Nistrului s-au adunat în jurul acestui simbol pentru a comemora eroii căzuți la datorie pentru identitatea și integritatea neamului românesc.
După dezvelirea monumentului de către ofițerul Ion Deli și preotul Victor Ceban, pentru onor la drapel au fost invitați colonelul Caraman Anatolie, cavaler al Ordinului „Ștefan cel Mare și Sfânt”, președintele Asociației Veteranilor Războiului din 1992 „Tiras-Tighina” din Republica Moldova și colonelul Carabină Cătălin Constantin, președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni din România. Odată ce a fost dat onor drapelului Republicii Moldova, fanfara condusă de maestrul Ion Veste a intonat Imnul „Limba noastră”, iar după ce s-a dat onor drapelului României, aceeași fanfară din satul Zaim, a intonat Imnul „Deșteaptă-te Române”. În tot acest răstimp, drapele au fost purtate de echipa port-drapel formată din sergentul major Sergiu Prisăcaru din R. Moldova și plutonierul major Florin Cucoș din România.
Solemnitatea intonării imnurilor și a inaugurării monumentului s-a desfășurat în prezența următorilor militari și veterani din cadrul Asociației Veteranilor Războiului din 1992 Tiras – Tighina:
De pe malul drept al Prutului, în numele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, au asistat următorii oaspeți din județul Vaslui:
Asociația Obștească „Societatea Culturală București – Chișinău” (filiala Ploiești) a fost reprezentată la eveniment prin următorii membri:
– Locotenent – inginer Ursu Neculai, președinte ;
– Economist Iulian Nicolae Ursu;
– Inginer Cristian-Costin Ursu;
– Burdujanu Ioan, Primarul Comunei Bogdănița, jud. Vaslui.
Slujba de sfințire a crucii și pomenire a eroilor a fost oficiată de preotul paroh Victor Ceban, care s-a rugat pentru sufletele eroilor martiri căzuți lângă pichetul „Varnița”, dar și în luptele de eliberare a or. Tighina din vara anului 1941.
Evenimentul a continuat prin alocuțiunile academicianului Alexandru Arseni, ale colonelului Anatolie Caraman, ale profesoarei Tatiana Andrieș (ex-vice-directorul Liceului român „Lucian Blaga” din Tiraspol), ale colonelului Carabină Cătălin Constantin etc. Luările de cuvânt au fost întrerupte de cântecele patriotice ale copiilor Gimnaziului din s. Varnița, ale ansamblului de muzică populară din aceeași localitate, dar și ale interpretului Viorel Burlacu.
În încheiere, avocatul dr. Iulian Rusanovschi a adus sincere mulțumiri creștinilor care au susținut edificarea acestui monument, menționând că: „ne-am adunat astăzi aici, români de pe ambele maluri ale Nistrului și ale Prutului pentru a cinsti memoria eroilor noștri martiri. Prezența noastră este dovada supremă a faptului că nimeni nu a fost în stare să pună hotare conștiinței naționale. Un popor nu moare din cauza sărăciei, ci din cauza pierderii demnității și conștiinței sale naționale. Nu cunoaștem multe informații despre Ioniță Chiriac, însă prin jertfa acestui grănicer martir și a altor camarazi, latinitatea de la Nistru a fost păstrată până astăzi. Observăm că de la geți, la răzeșii lui Ștefan cel Mare și până la eroii din Primul Război Mondial, conaționalii noștri au manifestat un dispreț uluitor față de moarte. De altfel, combatanții și voluntarii noștri din războiul ruso-român de pe Nistru din 1992, manifestau același dispreț față de moarte, dispreț care izvorăște din conștiința creștină și convingerea că după moarte, urmează învierea, iar după înviere – înălțarea. Să îl rugăm, așadar, pe bunul Dumnezeu, să poarte neamul românesc pe drumul învierii și al înălțării, fiindcă am murit destul pe acest petec de pământ. Așa să ne ajute Dumnezeu!”
Spre final, asistența a păstrat un moment de reculegere în memoria eroilor martiri, după care au depus flori în fața troiței. Prin acest eveniment, spațiul românesc a fost punctat cu o nouă troiță bizantină care va aminti în veac de latinitatea și creștinismul poporului nostru.
