Generalul Georgescu Pavel Ion s-a născut în ziua de Crăciun, 25.12.1883, în localitatea Zănoaga, judeţul Dolj, într-o familie de preoți și s-a bucurat de o educație aleasă. A urmat Colegiul Naţional „Carol I” din Craiova şi Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti, apoi Şcoala militară de artilerie şi geniu (1904 -1906) şi, în fine, Facultatea de Matematică.

A fost profesor de balistică la Institutul Politehnic din Timişoara. În perioada anilor 1926 – 1928 a fost profesor şi comandant al Şcolii de Artilerie din Timişoara şi al Arsenalului Armatei (1930 – 1931). A urmat cariera mulitară fiind comandant al Brigăzii I Artilerie din Chişinău, între anii 1932 până în 1937, pe urmă al Diviziei 20 infanterie din Tg. Mureş (1937-1939), apoi al Corpului Teritorial 7 Sibiu, între 1939 – 1941, inclusiv.  S-a stins din viaţă în anul 1956.

În Primul Război Mondial s-a remarcat prin vitejie şi devotament în luptele de la Caşin şi Mărăşeşti. La Mărăşeşti, grupul de obuziere de sub comanda sa a ocupat în ziua de 24 septembrie 1917 poziţie de tragere pe prima linie, executând trageri de mare precizie spre „Coşurile Fabricii de Zahăr” ce serveau inamicului drept observatoare. În semn de apreciere, infanteriştii au denumit tranşeea de unde au tras obuzierele Bateriei a 4-a din Regimentul 29/4 ca fiind Tranşeia Maior Pion, în semn de respect şi apreciere.

În calitate de general de divizie, între 1937-1939, a fost comandant al fortificaţiilor de la Poarta Someşului. Tot în această perioadă a ridicat un monument viu, sădind 10.000 de brazi pe dealul Comja (cota 650 m.) în munţii Gutâiului, inscripţionând numele “EMINESCU”.

Ctitoria generalului Georgescu P. Ion („PION” – cum i se spunea, devenind post-mortem cetăţean de onoare al oraşului Seini,) este vizibilă din avion, dar şi de pe DE 58, care duce spre Satu Mare. Faptele sale sunt dovada unui profund patriotism şi au continuat pe tot parcursul vieţii. În acest sens menţionăm că în anul de tristă amintire, 1940 (1 septembrie), generalul Georgescu P.Ion fiind în fruntea ofiţerilor Corpului 7 Teritorial, a ieşit în stradă, manifestând împotriva Dictatului de la Viena.

În perioada interbelică generalul Georgescu P. Ion a fost ex-preşedinte al Ligii Culturale din Chişinău, iar Cișmeaua a ridicat-o în semn de preţuire față de eroismul Armatei Române, fiind susţinut în acţiunile sale de garnizoana Buiucani. Monumentul era amplasat pe drumul ce lega pe atucnci oraşul Chişinău de localitatea Buiucani (asăzi afându-se în apropiere de actuala str. Vasile Lupu), fiind unul impunător ca dimensiuni şi ca stil arhitectural. Fiind ridicat din piatră, avea o înălţime de aproximativ 7 metri. La bază avea instalate 4 trepte ce înlesneau accesul la gura izvorului, iar în vârf avea o cruce. Monumentul era ridicat din piatră de Putna, varul fiind adus din Muntenia, lemnul din Ardeal iar nisipul din Basarabia. Înfrăţirea acestor elemente a dat construcţiei o frumuseţe rară.

Monumentul a fost ridicat la 20 de ani după biruinţa Armatei Române la Mărăşti şi Mărăşeşti întru Slava Lui Dumnezeu şi pomenirea tuturor celor ce s-au jertfit, care au luptat şi luptă în continuare contribuind la Unirea şi înălţarea Neamului Românesc. Datorită unor fotografii de epocă, puse la dispoziție de cercetătorul şi fotograful Iurie Șveț, am reușit să descoperim textul de pe una din cele două plăci de marmoră fixate pe fațada monumentului:

1937

LA 20 ANI DUPĂ BIRUINȚELE

ARMATELOR ROMÂNE ASUPRA

GERMANILOR – LA MĂRĂȘTI ȘI

MĂRĂȘEȘTI – AM ADUNAT

ISVOARELE DE SUB ACEST

DEAL ȘI S-A CLĂDIT

CIUȘMEAUA

„GENERAL GEORGESCU PION”

CU CONCURSUL TECHNIC AL

COLONELULUI DIN GENIU BORA GH.

ȘI PROECTUL LT.GD. DE GENIU

HONDRU V.; PRIN GRIJA ȘI

SUPRAVEGHEREA LT. DIN ART.

MARTINESCU P. ȘI CONCURSUL

OSTAȘILOR GARNIZOANEI

BUIUCANI

Presa interbelică invita toţi românii la inaugurarea acestui monument prin următorul îndemn mobilizator: pentru ca să vină să vadă că orice colţ se poate sfinţi prin sacrificii şi muncă în folosul obştesc, că nu e vorba numai de apa de isvor adusă sub monument pentru a potoli setea oamenilor şi animalelor, ci de aceia a unei educaţii vii a poporului nostru şi pe care acolo vă voi spune-o cum se va face pentru a nu mai înseta în veac.

Duminică, 21 noiembrie 1937, în zi de Duminică, a avut loc solemnitatea sfinţirii izvorului General P.Ion. La ora 11.30 s-a oficiat sfinţirea apei de către un sobor de preoţi prin binecuvântarea preotului profesor universitar Dimitrie Popescu Moşoaia, susţinut de corul elevilor Seminarului Teologic din Chişinău, dirijat de profesorul L. Cadea. La acest eveniment au luat parte un mare număr de credincioşi printre care şi personal generalul Georgescu P.Ion, comandantul pe atunci al garnizoanei Buiucani. Au mai participat Nicolae Popescu Prahova – decan al facultăţii de teologie din Chișinău, profesorii universitari T. G. Bulat şi V. Radu; prim-viceprimarul Demir Apostolescu; subprefectul T. Bădăluţă; domnul L. T. Boga, director al Liceului Alexandru Donici; inspectorul şcolar I. Obadă; chestorul poliţiei A. Berezovschi, corpul ofiţeresc din garnizoana Buiucani ş.a.

La 100 de ani după victoria Armatei Române la Mărăşti şi Mărăşeşti, și anume la 28.07.2017 avocatul Iulian Rusanovsci a preluat iniţiativa restabilirii monumentului și a solicitat Primăriei Chișinău aprobarea unei decizii care să permită începerea lucrărilor de restabilire. Schiţa de proiect a fost executată de arhitectul Mihail Andrieş. După ce au fost discutate o serie de propuneri, într-un final s-a decis ca monumentul să fie amplasat la colțul lacului din Parcul Valea Morilor, la odistanță de 20-30 metri față de locul său de altădată.

La 12 iulie 2020 au început lucrările de edificare a monumentului prin turnarea fundației de beton, datorită sprijinului financiar acordat de domnul Constantin Popa. Structura de beton a fost turnată în două etape, la început de către SRL Dacvi-Con, iar după o pauză de aproximativ 3 luni, echipa meșterului Ghenadie Mărăndici a finalizat turnarea structurei de beton, în decembrie 2020.

În primăvara anului 2021, lucrările de restabilire a monumentului au fost reluate, după ce domnul Ștefan Curchi, administratorul companiei SRL Vivantis Plus a edificat din sursele sale căminul de apă al monumentului și a instalat ușa de la intrarea în acest cămin.

La 17 mai 2021, s-a obținut acordul Casei Regale a României în vederea folosirii stemei României Monarhice care urma să fie turnată în bronz și fixată pe fațada superioară a monumentului cu următorul mesaj:

RECUNOȘTINȚĂ ETERNĂ

EROILOR CĂZUȚI PENTRU

REÎNTREGIREA ROMÂNIEI

1916-1919

Stema Regală a României, alături de basorelieful Maicii Domnului cu pruncul Iisus Hristos în brațe și cele trei cruci, au fost realizate de sculptorul Terehov Iurii în septembrie 2021 datorită finanțării asigurate de Secretariatul General al Guvernului României.  Aceeași instituție a finanțat achiziționarea și restabilirea celor două plăci de marmoră pe una din ele fiind reprodus textul interbelic, iar pe cealaltă fiind trecut următorul text:

2021

LA 80 DE ANI DUPĂ ELIBERAREA

BASARABIEI ȘI NORDULUI BUCOVINEI

DE CĂTRE ARMATA ROMÂNĂ

A FOST RESTAURATĂ

CIȘMEAUA

„GENERAL GEORGESCU P.ION”

LA INIȚIATIVA AVOCATULUI IULIAN

RUSANOVSCHI CU SUPORTUL

SECRETARIATULUI GENERAL AL

GUVERNULUI ROMÂNIEI;

SRL ROMSTAL TRADE; S.A. APĂ

CANAL; SRL CERAMIX;

VEACESLAV JIGLIȚICHI; DELI ION

CONSTANTIN POPA; ȘTEFAN CURCHI

DUMITRU ȘLAPAC

ARHIT. MIHAIL ANDRIEȘ

Monumentul a început să-și recapete măreția de altădată datorită susținerii financiare venite din partea Secretariatului General al Guvernului României și a omului de afaceri Dumitru Șlapac. La începutul lunii octombrie, meșterii restauratori au finisat lucrările de restabilire a fațadei monumentului și au început a instala treptele de piatră. Concomitent, antreprenorul Adrian Boldurescu a susținut amenajarea adiacentă a monumentului prin donarea a 70 m.p. de pavaj și asfaltarea căii de acces către monument. Lucrările de amenajare a spațiilor verzi din spatele cișmelei au fost executate de către ÎM Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi, condusă de domnul Serghei Carp, iar ÎM „LUMTEH” a asigurat conexiunea la linia de electricitate a corpurilor de iluminare a nocturnă a monumentului.

Datorită susținerii financiare a omului de afaceri Dumitru Șlapac, am decis să dăltuim încă trei plăci de marmoră care poartă numele victimelor regimului stalinist executate în subsolul NKVD din Chișinău, între 19 iulie 1940 – 27 iunie 1941. Aceste plăci au fost fixate pe latura din spate a monumentului, ca o pagină de istorie sângeroasă a orașului Chișinău. Numele acestor martiri au fost puse la dispoziție de istoricul Mihail Tașcă și de către scriitorul și criticul literar Iurie Colesnic, după cum urmează:

SLUJITORII BISERICII ORTODOXE:

Pr. leg. Tudorache

Pr. Ciocan Ieremia;

Ierom. Conega Serapion.

ANGAJAȚI ÎN SFERA PUBLICĂ:

Bădăluță – primar Durlești;

Banu Ilie – CFR;

Himceac Alexandru – gardian;

Levința Ion – translator;

Nazarov – Subdirector bancă;

Nedzelschi Vladimir – jurnalist;

Popescu Ion – funcționar;

Roșca Ilarion – jandarm;

Sârbu Vasile – gardian;

Sudeev Petru – jandarm;

Țanțu Pavel – jurnalist;

Țanțu Petre – învățător;

Tăslaru Ion – CFR;

POLIȚIȘTI DIN CHIȘINĂU:

Andronachi Iosif;

Angelescu Leonid;

Boldescu Eremia;

Bucikov Ivan;

Cazacu Ion;

Cerneavschi Vladimir;

Ciamanski Petru;

Dulepa Alexandr;

Dulghieru Gheorghe;

Gheorghiță Isaia;

Nichitin Simion;

Sava Petru;

Stog Nicolae.

PERSOANE POLITICE:

Covic Ion – anticomunist.

Furer Peisah – membru PCR;

Guțut Teodor – comandant FRN;

Mazur Gheorghe – cuzist;

Schiba Nicolae – membru FRN;

Trușcă Ene Gr. – membru FRN;

Ungureanu Roman – comunist;

Vieru Dumitru – membru FRN;

Membrii organizației antisovietice

din Orhei MAJADAHONDA:

Brodețchi Victor;

Catun Anatoli;

Cozma Onisim;

Dobândă Dumitru;

Eprov Vichenti;

Grăjdianu Mihail;

Guma Anatolie;

Mahu Grigore.

MILITARI ALBGARDIȘTI:

Bogdanovici Ivan;

Cantor Feodor;

Cașevschi Petru;

Crjovobololoțchi Constantin;

Dobrovolschi Grigore;

Doroșevschi Gheorghe;

Leahu Vladimir;

Stoeanov Vladimir;

Vorotîneț Anton;

Zaradzeev Iosif.

MILITARI

Colonel Voznesenski Feodor;

Colonel Ceremușkin Anatoli;

Colonel Gurschi Simion;

Colonel Popa Mihail;

Soldat Danilciuc Alexei;

Dembno-Ciaicovschi Alexandr

Safcenco – ofițer în Armata Țaristă.

INFORMATORI AI SIGURANȚEI ROMÂNE:

Coronciuc Ion;

Doroftei Dionisie;

Filipenco David;

Pojerevnov Ivan.

REFUGIAȚI DIN URSS:

Ciobanu Nicolae;

Cozdrovschii Iosif;

Crivițchi Pavel;

Digol Domenti;

Gîlcă Ion;

Gluhih Mihail;

Gorbatov Grigore;

Șkarapulov Ivan;

Știțberg Herș.

ÎMPUȘCAȚI SUB ACUZAȚIA

DE A FI COLABORAT

CU STATUL ROMÂN;

Balan Mihail;

Belenchi Ștefan;

Bigol Teodor;

Carmîz Macar;

Chiperi Ion;

Corcimar Petru;

Filipenco David;

Florea Toma;

Franțuz Ioan;

Ghepețchi Alexandru;

Gherman Serghei;

Maidaniuc Andrei;

Mateo Ivan;

Melnicenco Teodor;

Mihailov Petru;

Miron Ion;

Munteanu Ion;

Novcealî Mihail;

Pavlov Sofronie;

Prepelița Ion;

Rîbac Feodosie;

Savcenco Gleb;

Șeremet Isac;

Șlain Iosif;

Stadnic Vladimir ;

Ștein Haim;

Ștul Abram;

Surdu Nicolae;

Suruceanu Ion;

Tiukov Voctor;

Tregubov Vladimir;

Ursu Alexandru.

DUMNEZEU SĂ-I ODIHNEASCĂ ÎN PACE

După o muncă asiduă de 4 ani, inaugurarea monumentului a fost stabilită pentru ziua de luni, 25 octombrie 2021, când este sărbătorită Armata Română. Această dată este una simbolică și vine să glorifice victoria Armatei Române din Primul Război Mondial, alături eroismul și jertfa aceleiași Armate din luptele celui de-al Doilea Război Mondial purtate împotriva regimului stalinist, în Cruciada împotriva comunismului.

Această operă comemorativă a fost binecuvântată și sfințită de Mitropolitul Petru al Basarabiei, alături de un sobor de preoți din Chișinău, Iași, Suceava. De asemenea, la festivitate au participat reprezentanți din cadrul Ambasadei României la Chișinău – Ambasadorul Daniel Ioniță, colonelul Cristi Ladaniuc ș.a., Ministrul Culturii – Sergiu Prodan, viceprimarul municipiului Chișinău – Angela Cutasevici, istoricul Anatol Petrenco, Fanfara și garda de onoare a Armatei Naționale, echipa cu salve și echipa port drapel, Primăria mun. Chișinău, ASCOR Iași, Asociația MONUMENTUM, personalități de valoare de pe ambele maluri ale Prutului și sponsorii monumentului.