Începând cu 1942 Serviciul Tehnic al plășii Bălți a preluat sarcina amenajării și finisării cimitirului eroilor români dezrobitori din orașul Fălești. Pe parcursul acestui an au fost cheltuiți 40.000 lei pentru executarea șanțului și gropilor, dar și pentru edificarea unei troițe de lemn și amenajarea aleei centrale. În acest sens au fost achiziționate materiale de construcție precum nisip, pietriș și ciment. Conform unui program de activitate al autorităților publice locale stabilit pentru următorii 5 ani, construcția cimitirului era prevăzută în 4 etape:

Amenajarea și nivelarea terenului – 1941;

Căratul materialelor – 1942;

Finisarea construcției – 1943;

Ornamentarea – 1944.

Este interesant de reținut că la ședința Consiliului de Colaborare de pe lângă Primăria Urbană Fălești din 19 aprilie 1943, s-a propus ca în următorii 5 ani să fie edificat în Fălești un monument închinat eroilor căzuți în cel de-al doilea război mondial în luptele împotriva bolșevicilor. Se pare că această idee apăruse în 1942, când autoritățile locale își propuneau să amenajeze terenul viitorului monument.

În adresarea Guvernământului Basarabiei către autoritățile locale, cu constatările și dispozițiile Guvernatorului Olimpiu Stavrat, după inspecțiile în județele Bălți și Soroca în zilele de 30 iunie, 1-3 iulie 1943, s-a recomandat prefecturii Bălți să: se planteze salcâmi, pe locurile degradate din fața Cimitirului Eroilor Fălești. Lucrările se vor executa chiar în toamna acestui an, prin grija Serviciului silvic Bălți. În această perioadă, lucrările de amenajare a cimitirului erau în curs de executare, fapt pentru care se aprobase o subvenție de 100.000 lei de la Directoratul Afacerilor Administrative, pentru finisarea lucrărilor.

Conform programului de lucrări al Preturii plășii Fălești pentru anul 1943, se dorea finisarea lucrărilor de construcție la cimitirul eroilor. Această lucrare urma să se realizeze cu subvenții de la toate comunele plășii și mijloace de folos obștesc. În acea perioadă orașul Fălești era condus de primarul E. Teșchevici, șeful poliției era Suciu Corneliu, iar director al școlii primare Constantin Galeru.

Conform unor mărturii a locuitorilor orașului Fălești, mărturii ce nu au putut fi verificate documentativ, cimitirul eroilor ar fi fost distrus definitiv la începutul anilor *50,  pe acel loc fiind edificat sediul unei instituții de învățământ (astăzi Liceul cu predare în limbă rusă Alexandr Pușkin). În timpul efectuării lucrărilor de edificare a monumentului au fost descoperite mai multe bucăți de oase, care se presupune că aparțin militarilor români căzuți în Cruciada împotriva comunismului. De asemenea, mai mulți oameni din Fălești susțin că prin anii *60, când a fost tras apeductul pe strada Ștefan cel Mare și Sfânt[1], au fost scoase din pământ cu excavatorul  sumedenie de oase care aparțineau militarilor îngropați în vechiul cimitir, inclusiv haine și căști ostășești.

Istoria reconstituirii cimitirului eroilor români sub forma unei opere comemorative de război este destul de sinuoasă, edificarea ei fiind o binecuvântare divină. De fapt, în toamna anului 2018, când lucram asupra edificării monumentului în memoria Bisericii Sfântul Ilie din Chișinău, omul de afaceri Andrei Semenciuc din comuna Năvârneț, raionul Fălești, a venit cu ideea edificării unei troițe din piatră care să fie amplasată undeva în apropierea Mănăstirii Călinești. În vara anului 2019, monumentul și troița au fost aduse de la Cluj Napoca, fiind sculptate în piatră de Vratza (Bulgaria). În mod surprinzător, episcopia de Bălți și Fălești din cadrul Mitropoliei Moldovei cu sediul la Chișinău, a interzis Mănăstirii Călinești să accepte donația domnului Andrei Semenciuc, din considerentul că această cruce este lucrată în România!

Timp de peste un an de zile, troița care astăzi este amplasată în fața cimitirului eroilor de la Fălești, a stat uitată în curtea Bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Chișinău. În primăvara anului 2020 am reușit să îl conving pe Andrei Semenciuc să amplasăm această troiță din piatră pe locul unde a fost inaugurat cimitirul eroilor români în mai 1943. Pornind de la acest gând, arhitectul Mihail Andrieș a propus să amenajăm în jurul troiței 10 cruci militare și un gard de piatră cu lanțuri de metal care să amintească despre faptul că aici existase un cimitir militar românesc. Inițiativa a început să prindă contur după ce am obținut acordul verbal al directorului Liceului Alexandr Pușkin, doamna Ludmila Tabanscaia. În perioada interbelică această stradă purta numele Regelui Ferdinand și făcea parte din drumul de interes militar Sculeni-Fălești-Bălți.

Sâmbătă, 20 noiembrie același an, meșterii de la Cosăuți supravegheați de Vladislav Lozan, au transportat și instalat la Fălești cele 10 cruci militare, pilonii și bordura operei comemorative de război. Troița centrală nu a fost instalată din cauza faptului că fundația de beton nu era suficient de bine uscată, or din acest motiv dar și din cauza scandalului ce avea să izbucnească peste câteva zile, troița donată de Andrei Semenciuc avea să mai zacă jumătate de an la pământ, chipul lui Iisus Hristos fiind ținut departe de ochii trecătorilor. La doar câteva zile distanță, deputatul socialist Oleg Savva a început o campanie agresivă de denigrare a eroilor români și de intimidare a factorilor de decizie din cadrul autorității publice locale, pentru a opri lucrările de edificare a monumentului și a obține demolarea acestuia.

Fiind convins că timpul le vindecă pe toate, am amânat finisarea lucrărilor la monument și am contestat în instanțele de judecată acțiunile ilegale ale președintelui raionului Fălești și am cerut dezmințirea informațiilor denigratoare răspândite de Oleg Savva în mai multe publicații de stânga.

După o pauză de aproximativ jumătate de an, la 11 iunie 2021, echipa sculptorului Veaceslav Jiglițchi s-a deplasat la Fălești și a montat lanțurile de metal între stâlpii care împrejmuiesc opera comemorativă de război. De fapt, cu o săptămâna înainte, în cadrul unei ședințe de lucru a echipei de inițiativă, desfășurată la Fălești în prezența vicrepeședintelui de raion V. Tambur și a domnului Consul General al României la Bălți – Petrișor Dumitrescu, s-a luat decizia de a demarca o zonă de protecție a monumentului prin instalarea unui gard care să separe monumentul de instituția de învățământ din apropiere, dar și de finisare a acestuia prin instalarea lanțurilor metalice, instalarea crucii mari, curățirea copacilor și amenajarea spațiului adiacent cu organizarea accesului direct din strada Ștefan cel Mareși Sfânt. Prin Decizia nr. 2/28 din 17 iunie 2021 Consiliul Raional Fălești a aprobat schema de amenajare a monumentului eroilor, fără ca această decizie să mai fie contestată de către Oficiul teritorial Bălți al Cancelariei de Stat.

La 18 iunie, doi meșteri care lucraseră la restaurarea Mănăstirii Rudi, au lipit brațul orizontal al troiței cu ajutorul unor tije metalice, care s-a rupt din motive neelucidate în perioada cât zăcuse la pământ (noiembrie 2020 – iunie 2021). La baza crucifixului au fost scris în piatră următorul text care să amintească despre jertfa Armatei Române:

CIMITIRUL EROILOR ROMÂNI CĂZUȚI ÎN AL II-LEA RĂZBOI MONDIAL DIN TG. FĂLEȘTI. INAUGURAT LA 30.05.1943 DE SOC. CULTUL EROILOR, AVEA 200 MORMINTE.

DIN INIȚIATIVA AV. IULIAN RUSANOVSCHI, CU SPRIJINUL CONSULATULUI GENERA AL ROMÂNIEI LA BĂLȚI, DELI ION, ANDREI SEMENCIUC ȘI C.R. FĂLEȘTI AU FOST EFECTUATE AMPLE LUCRĂRI DE REFACERE ȘI S-A REUȘIT FINALIZAREA LA 01.12.2020.

ARH: MIHAIL ANDRIEȘ. MEȘTER: VLADISLAV LOZAN

Începând cu 19 iulie, echipa meșterului Ion Răileanu a început edificarea fundației pentru instalarea gardului din jurul monumentului, elementele prefabricate fiind achitate de Andrei Semenciuc pentru o lungime tală de 44 metri și care a costat 8000 lei. După mai multe zile de muncă, gardul din spatele și din dreapta opeeri comemorative fusese instalat, iar partea din față (gardul vechi) a fost demontată pentru organizarea unui scuar deschis trecătorilor. Datorită sprijnului primit din partea antreprenorului local Viorel Babei, a fost demolată fundația veche a gradului din fața monumentului și amenajat spațiul adiacent acestuia prin completarea și nivelarea terenului cu cernoziom.

Miercuri, 15 septembrie, Cimitirul Eroilor Români a fost sfințit de către episcopul Antonie de Bălți din cadrul Mitropoliei Basarabiei împreună cu 4 preoți din cadrul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei (preot prof. Mircea Bejenaru, preot Nicolae Dorneanu, preotul militar D. Morțun ș.a.). La eveniment a participat Consulul General al României la Băți – Petrișor Ionel Dumitrescu, vicepreședintele raionului Fălești Tambur Veaceslav, istoricul Anatol Petrencu, deputatul Andrian Cheptonar, reprezentanții Direcției Generale Educație și Cultură, elevii Liceului Mihail Eminescu alături de alți invitați  de seamă. Evenimentul a început cu intonarea imnurilor de stat al României și Republicii Moldova în muzica fanfarei Inspectoratului General al Poliției de Frontieră de la Chișinău. Monumentul a fost flancat de doi militari și echipa port drapel din cadrul Brigăzii Infanterie Motorizată Bălți dislocată la Bălți.