Contribuie la restabilirea monumentelor naționale

Donează

  • 23 mai 2025
  • Rusanovschi Iulian
  • Regina Maria

La Ștefan Vodă a fost inaugurat monumentul grănicerilor eroi din Reg. 2 Cetatea Albă

Regimentul 2 Grăniceri își avea inițial reședința la Brăila și avea în componența sa 3 batalioane. În componența primului batalion, cel de la Galați, intrau companiile Constanța, Brăila și Tulcea. Batalionul 2, cu reședința la Ismail, executa paza pe brațul Chilia și, în continuare pe litoral și pe Nistru, până la Olănești. Acest batalion avea în componența sa 5 companii, după cum urmează: compania 1 si 2 Galați, compania 3 Ismail, compania 4 Akerman și compania 5 Olănești. Al 3-lea batalion își avea reședința la Tighina, iar companiile sale se aflau în dispozitiv pe malul drept al Nistrului între Olănești și Rezina.[1]

Acest Regiment a participat în luptele crâncene de la Turtucaia, în timpul Primului Război Mondial, iar pentru eroismul de care au dat dovadă grănicerii, drapelul de luptă al Regimentului 2 Grăniceri a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, prin Înaltul Decret Regal nr. 17 din 10 ianuarie 1917.

De asemenea, în perioada interbelică, pe malul Nistrului aveau să cadă la datorie mai mulți grăniceri, deoarece sovieticii încercau deseori să penetreze hotarul de pe Nistru pentru a adue în Basarabia armament în vederea organizării unei „revolte țărănești” care să legitimeze o eventuală intervenție a armatei sovietice în vederea „salvării” elementului moldovenesc și rusesc din dreapta Nistrului (ex.: răscoala de la Tatarbunar din 1924). Dintre grănicerii căzuți la datorie în cuprinsul Companiei Olănești amintim următorii eroi martiri:

  1. Căp. Aurelian Mihăilescu
  2. Căp. Pădureanu Ioan
  3. Nedelcuța Ștefan
  4. Soldat Iacomi Gheorghe
  5. Gherghe Toader
  6. Bujoreanu Ioan
  7. Șandru Vasile
  8. Mocanu Nicolae

Numele acestor grănieri au fost eternizate prin edificarea unui monument în satul Olănești. Monumentul a fost construit de către comuna Olănești și inaugurat la începutul anilor `30, fiind lucrat din piatră și beton și împrejmuit cu un gard de scânduri. Pe fațada monumentului a fost fixată o placă unde erau încrustate numele tuturor grănicerilor căzuți la frontieră.[2]

Obeliscul a fost distrus în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, în vara anului 1944. Știu sigur că la 22 august 1944, când fusese ocupat satul Olănești de bolșevici, monumentul nu mai exista. La 01 aprilie 1944 eu plecasem în România, iar la acea dată monumentul exista. Din câte îmi aduc aminte, vulturul nu părea să fie din bronz. Avea o culoare deschisă, însă era foarte frumos, tot monumentul era impunător. Vechiul parc a fost distrus, totul s-a ruinat iar biserica unde a fost înmormântat Aurelian Mihăilescu a fost distrusă într-o sâmbătă din anul 1974. A fost distrusă noaptea și toată piatra a fost cărată de acolo. Demolarea bisericii a fost coordonată de un oarecare Nazarenco. Toți acei care au contribuit la distrugerea bisericii au murit înainte de vreme – Simion Anton Armeanic, Avram Arpentiev Focovici, Simion Lungu din Carahasani care a asigurat un tractor la fața locului pentru demolarea zidurilor sfântului lăcaș. Duminică dimineața când mai mulți oameni s-au dus la biserică au rămas înmărmuriți văzând doar ruine în locul ei, mărturisește nonagenarul Mihail Ciobanu din s. Olănești.

Pe parcursul anilor 2018-2019, am preluat inițiativa restabilirii monumentului de la Olănești, însă în anul 2019 înainte de a fi inaugurat, monumentul a fost vandalizat de preotul din sat și primarul socialist. Cu regret, sfințirea monumentului a devenit imposibilă, iar în ianuarie 2022 conducerea IGPF de la Chișinău a refuzat să i-a la balanța instituției acest monument, motivând că se află prea departe de pichetul de grăniceri din Olănești.

Cunoaștem că Dumnezeu nu e lasă batjocorit, la fel ca și sfinții Săi. La începutul lunii ianuarie 2023, am aflat că pe teritoriul elevatorului din Olănești, unde în perioada interbelică s-a aflat biserica, a ieșit la suprafață o parte din monumentului interbelic ridicat în cinstea grănicerului Aurelian Mihăilescu. Câteva zile mai târziu, împreună cu directorului Muzeului din localitate și în colaborare cu Agenția Națională de Arheologie condusă de domnul Vlad Vornic, având acordul proprietarului (doamna Irina Cireș), am efectuat săpături arheologice pentru recuperarea monumentului. În aceeși zi, blocul de la baza monumentului (care de fapt era turnat în beton) a fost transportat în curtea bisericii „Binecredinciosul Voevod Ștefan cel Mare și Sfânt” din cadrul Episcopiei Basarabiei de Sud din or. Ștefan Vodă[3], condusă de preotul paroh Vadim Dimitrenco. La 24 iulie 2023, în colaborare cu ÎS Poșta Moldovei, au fost tipărite șapte cărți poștale cu monumentele grănicerilor români căzuți la datorie la frontiera de pe Nistru, printer care și monumentul de la Olănești.

La aproximativ 100 de ani de la moartea martirică a Căpitanului Aurelian Mihăilescu, au fost reconstituite inscripțiile de pe acest monument, după cum urmează:

SLĂVIND EROII, FAIMA NUMELUI LOR ROMÂNE UN

ECOU ÎN LEGENDA VEACURILOR

PE AICEA NU SE TRECE

ACEASTA A FOST DEVIZA BRAVILOR GRĂNICERI DIN

REGIMENTUL 2, CARI AU LUPTAT ȘI AU PECETLUIT CU

SÂNGELE LOR HOTARUL ȚĂRII

IN MEMORIA

BRAVULUI CĂPITAN

MIHĂILESCU D. AURELIAN. DIN REGIMENTUL 2 GRĂNICERI

MORT VITEJEȘTE ÎN LUPTA CU BOLȘEVICII DIN NOAPTEA

DE 10-11 MAI 1923 ALE CĂRUI RĂMĂȘITE PĂMÂNTEȘTI

SE ODIHNESC PE ȚĂRMUL NISTRULUI CA O PUTERNICĂ

CHEZĂȘIE A VEȘNICEI NOASTRE STĂPÂNIRI

IN MEMORIA

CĂP. PĂDUREANU IOAN

NEDELCUȚA ȘTEFAN

SOLDAT IACOMI GHEORGHE

GHERGHE TOADER

BUJOREANU IOAN

ȘANDRU VASILE

MOCANU NICOLAE

TOȚI DIN COMPANIA 6 GRĂNICERI OLĂNEȘTI

MORȚI ÎN LUPTELE CU DUȘMANII NEAMULUI

DÂND CELE MAI FRUMOASE EXEMPLE DE

SACRIFICIU

În iunie 2023 săpăturile arheologice au continuat sub supravegherea istoricului Sergiu Musteață, însă cu regret nu au fost găsite celelalte părți componente ale monumentului. Totuși, localnicii povestesc că mormântul grănicerului se află pe teritoriul elevatorului din sat (construit în perioada sovietică peste biserica ortodoxă), acest mormânt fiind deschis prin anii ’60 de comuniștii din sat, care și-au adjudecat sabia de cavaler depusă în 1923 în sicriul Căpitanului.

Deși dușmanii neamului românesc au încercat să îngroape memoria grănicerilor căzuți la datorie pentru apărarea hotarelor țării, Dumnezeu nu a permis ca memoria unor martiri să rămână ascunsă în adâncurile pământului. Eroii nu mor niciodată, ei nu se plâng ci se slăvesc!

La începutul lunii ianuarie 2025, în cadrul ședinței Consiliului Eparhial al Episcopiei Basarabiei de Sud am avut o discuție cu preotul Vadim Dimitrenco și primarul or. Ștefan Vodă, domnul Vladislav Cociu, unde ne-am decis ca piatra de la Olănești să fie folosită la reconstituirea monumentului (o replica a celui de la Olănești) prin efort comun.

Cerera privind edificarea monumentului a fost depusă în atenția Consiliului local Ștefan Vodă la 15 ianuarie 2025 din numele Asociației Obștești „Monumentum” și a Comunității Religioase „Biserica Ortodoxă cu hramul Binecredinciosul Domnitor Ștefan cel Mare și Sfânt” din or. Ștefan Vodă. Prin decizia Consiliului local nr. 1/10 din 05.02.2025 a fost aprobată edificarea monumentului grănicerului Aurelian Mihăilescu în curtea Bisericii cu hramul Binecredinciosul Domnitor Ștefan cel Mare și Sfânt  amplasată pe str. Nicolae Testemițanu nr. 3.

Între timp, a fost semnat contractual de antrepriză cu meșterul Rotari Serghei din s. Cosăuți pentru a sculpta în piatră elementele lipsă ale monumentului, în baza unui proiect de execuție realizat de arhitectul Mihail Andrieș.

Având în vedere faptul că pe piatra original erau scrise numele grănicerilor, arhitectul a propus ca pe baza monumentului să fie eternizat următorul text:

RIDICAT ÎN 1933 ÎN S. OLĂNEȘTI, JUD. CETATEA ALBĂ. DISTRUS ÎN 1945.

PIATRA ORIGINALĂ DESCOPERITĂ ÎN 2023 DE CĂTRE DIRECTORUL MUZEULUI DE ISTORIE DIN OLĂNEȘTI.

RESTABILIT DE: RUSANOVSCHI IULIAN SI ANDREEA;

VEACESLAV CEBOTARI; DELI ION.

PRIMĂRIA OR. ȘTEFAN VODĂ;

PREOT VADIM DIMITRENCO;

ARHITECT: MIHAIL ANDRIEȘ.

SFINȚIT LA 17 MAI 2025

            Vulturul cruciat a fost comandat sculptorului Veaceslav Jiglițchi pentru suma modică de două mii euro. Cu această ocazie, am decis să instalăm pe monument și basorelieful căpitanului Aurelian Mihăilescu, tunar în bronz în 2019 însă care nu a mai putut fi instalat pe monumentul de la Olănești din cauza opoziției autorităților locale civile și spiritual. Sub acest basorelief a fost încrustat în piatră următorul text:

 CĂPITAN AURELIAN MIHĂILESCU

REGIMENTUL 2 GRANICERI

CETATEA ALBĂ

Monumentul a fost reconstituit datorită implicării personale și finaniare a următoarelor persoane:

  1. Iulian Rusanovshi, avocat
  2. Preot Vadim Dimitrenco, parohul Bisericii ortodoxe din or. Ștefan Vodă
  3. Primar Vladislav Cociu
  4. Veaceslav Cebotari, antreprenor[4]
  5. Ion Deli, ofițer în rezervă
  6. Dorin Cazac, avocat stagiar
  7. Pleșca Vladimir
  8. Igor Ciuru, avocat
  9. Sergiu Lîsenco, consilier eparhial
  10. Sergiu Usatîi
  11. Nadejda Usatîi
  12. Alexandru Mazur, student
  13. Valeriu Berilă, antreprenor din or. Ștefan Vodă

În perioada 9-12 aprilie, a fost săpată groapa de fundație a monumentului și turnat betonul armat. Vineri, 2 mai 2025 a început instalarea blocurilor de piatră a monumentului, lucrare finisată la orele 3 dimineața. De sărbătoarea Sfântului Gheorghe purtătorul de biruință (6 mai) au fost instalate piesele de bronz: vulturul cruciat și basorelieful căpitanului Aurelian Mihăilescu, turnate în atelierul sculptorului Veaceslav Jiglițchi.

Sâmbătă, 17 mai, la ora 11.00 a început slujba de sfințire a monumentului prin intonarea imnurilor de stat ale României și R. Moldova de către fanfare Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Evenimentul a fost moderat de un tânăr din cadrul Liceului Teoretic din or. Ștefan Vodă îmbrăcat în cojoc și straie naționale.

După intonarea imnurilor, monumentul a fost dezvelit de către episcopul Basarabiei de Sud Preasfințitul Veniamin Goreanu, primarul Vladislav Cociu și avocatul dr. Iulian Rusanovschi sub ochii asistenței din care făceau parte elevii din or. Ștefan Vodă, veteranii războiului de pe Nistru, dr. hab. Alexandru Arseni, colonelul Cristian Scarlat din România, Vasile Pisarenco (directorul Muzeului de Istorie din s. Olănești), profesori și intelectuali din localitate etc. A urmat slujba de sfințire a monumentului oficiată de episcopul Veniamin Goreanu împreună cu un sobor de preoți din cadrul Episcopiei Basarabiei de Sud. În timpul păstrării momentului de reculegere, echipa cu salve a IGPF a tras 3 rafale de focuri de arme în memoria grănicerilor căzuți la datorie pentru apărarea hotarelor României întregite.

Ordinea alocuțiunilor a fost deschisă de primarul Vladislav Cociu, urmat de episcopul Veniamin Goreanu, părintele protopop Vadim Dimitrenco, dr. Iulian Rusanovschi și dr. hab. Alexandru Arseni. În cuvântarea sa, avocatul Iulian Rusanovschi a mulțumit celor prezenți pentru că au participat la inaugurarea monumentului, dar și celor care au donat bani pentru reconstituirea obeliscului ori au susținut sub diferite forme edificarea acestuia. De asemenea, a reamintit faptul că: „eroii sunt acei militari care își dau viața pentru păstrarea integrității teritoriale a unei țări, iar martirii sunt ostașii care au murit pentru apărarea credinței. Totuși eroii români sunt eroi martiri, deoarece ei au murit de fiecare dată atât pentru apărarea hotarelor țării cât și pentru apărarea credinței ortodoxe. Aici în estul României au murit peste 800 de grăniceri în perioada interbelică pentru apărarea hotarelor României întregite, fiind răpuși de revoluționarii sovietici care încercau să transporte armament în Basarabia și să agite spiritele pentru organizarea unor revolte populare care să legitimeze intrarea armatei sovietice în România sub pretextul apărării elementului rusesc și cel „moldovenesc”. Mulțumim bunului Dumnezeu că ne-a ajutat să reconstituim acest monument, care reprezintă o dovadă clară că „atunci când noi vom tăcea, pietrele vor vorbi”. Aici, de la Olănești la Ștefan Vodă au vorbit pietrele care în 2023 au ieșit de sub pământ pentru a mărturisi despre martiriul grănicerilor din Regimentul 2 Cetatea Albă din perioada interbelică, în pofida încercărilor autorităților in Olănești de a vandaliza monumentul ridicat acolo în 2019”.

După inaugurarea monumentului a urmat o agapă creștină organizată de primarul Vladislav Cociu.

[1] Enache D., Istoria trupelor române de grăniceri, Ed. Militară, București, 1987, p. 253.

[2] Arhivele MAPN, fondul Basarabia, dosar nr. 72, Vol. I/1924, p. 68

[3] Or. Ștefan Vodă a fost înființat pe locul fostei colonii germane a satului Kizil din perioada ocupației țariste. Satul Kizil a fost cea mai nordică localitate a județului Cetatea Albă.

[4] Domnia sa a asigurat transportarea monumentului din s. Cosăuți până în or. Ștefan Vodă și instalarea acestuia.

Asociatia Obsteasca MONUMENTUM
Rep. Moldova, Chișinău, str. Kiev nr. 11
IBAN - MD73ML000000022514342027
B.C. MOLDINDCONBANL S.A.
Filiala „Ștefan cel Mare” Destinația plății: pentru statuia Reginei Maria”

Date pentru donații