Fântâna Eroilor Reîntregitori. La 31 iulie 1937 a fost sfinţit acest monument de for public închinat eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. Adâncă de 25 de metri, fântâna a fost săpată din iniţiativa regretatului protoiereu, preotul paroh al satului Cuşmirca, Simion Ştefăniţă. Acest impuls a răsunat viu în sufletul vrednicului urmaş, preotul Sveatoslav, apoi în dorinţa şi aşteptarea satelor dimprejur după o sfredelire a pământului de 25 metri. Cei 6-7 meşteri au dat peste „apa bunei speranţe”. Fântâna a fost finisată în iunie 1937, după care a urmat sfinţirea oficiată de preoţii Carp Popovici din Vadul Raşcov, Vicol Sveatoslav din Cuşmirca şi Alexandru Melnic din Salcea. La eveniment au participat şi locuitorii satului Cuşmirca, alături de alţi creştini din satele învecinate. Cu această ocazie, preotul V. Sveatoslav a vorbit în faţa mulţimii despre jertfa eroilor, iar învăţătorul Ioan Stoian a vorbit în numele Căminului Cultural despre această reuşită creştinească.

Parcela Eroilor Dezrobitori. La 6 ianuarie 1942, Căminul Cultural din localitate a luat inițiativa ridicării unui monument al eroilor dezrobitori. Acest monument urma să fie ridicat în curtea Bisericii din sat, unde erau înhumați 19 eroi căzuți în războiul sfânt contra bolșevicilor. Comitetul de inițiativă a fost format din următoarele persoane:

1. Ciubotaru Neculai – notarul comunei, fost refugiat;
2. Rusu I. Ioan – proprietar, fost refugiat;
3. Bodiu Simion – director școlar – fost refugiat;
4. Moise Dumitru – șeful postului jandarmi, fost refugiat;
5. Stoian Ion – învățător;
6. Ursu Ion – agricultor;
7. Gheorghișencu Martin – agricultor;

Prin scrisoarea nr. 13 din 08 ianurie 1942, Comitetul de inițiativă solicita aprobarea Prefecturii județului Soroca pentru a demara colectarea de fonduri necesare, prin liste de subscripții în toată raza plășii Florești, prin următoarea scrisoare: având în vedere caracterul național și patriotic al acestei lucrări, pe de o parte, și bazându-ne și pe aprobarea verbală a Domniei Voastre, ce am obținut-o de la Domnia Voastră cu ocazia inspecției administrative ce a-ți făcut-o în comuna noastră în ziua de 05.01.1942, rămânem în credința nestrămutată, că vom avea cât mai curând posibil aprobarea Domniei Voastre, după care Comitetul își va începe activitatea. La 12 ianuarie același an, președintele Comitetului a fost invitat să se prezinte la prefectul județului cu planul monumentului și toate actele pentru execuția acestuia.

În această localitate au căzut la datorie 15 militari români care în 1943 au fost reînhumați în cimitirul eroilor din Florești. Tabelul nominal al ostașilor căzuți la datorie și înmormântați pe teritoriul Legiunii Jandarmi Soroca ne descoperă numele acestor eroi români:

Tot în luptele de la Cușmirca a fost grav rănit sublocotenentul Arnăutu Emilian (n. com. Mihoveni, jud. Suceava în 1914 și absolvent al Universității din Cernăuți). La 21 iulie 1941, la marginea pădurii Coteuca, aproape de apele Nistrului, el a condus plutonul în această bătălie însă cade grav rănit, strigând următoarele cuvinte: „Înainte camarazi, ne vom vedea curând peste Nistru”. În urma rănilor primite pe front, sublocot. Arnăutu Emilian a murit în spitalul din Iași, fiind înmormântat în satul său natal din Bucovina. Un alt erou, originar din s. Cușmirca, a fost sergentul Petre A. Gafin (fiul lui Elena Gafin), care la vârsta de 21 ani a intrat voluntar într-un regiment de infanterie și a căzut eroic în luptele din 29 august 1941 de lângă satul Vacarjani, Odesa.