În timpul nopții de 4 spre 5 iulie, Divizia 1 Blindată a fost angajată lângă Brânzeni cu elemente ale Diviziilor 74 si 176 Pușcasi sovietice (din Corpul 48 Puscasi), sprijinite de tancuri. A pus stăpânire pe satele Chetroșica Veche și Parcova, iar grupul său de cercetare a ajuns până la Edineț. Ziua următoare, acest grup era deja pe Nistru, iar pe 7 iulie grosul forțelor diviziei a ajuns și el la frontiera din 1940, în dreptul orașului Moghilev. Tot pe 7 iulie, elemente ale Corpului de Cavalerie, comandat de gen. de divizie Mihail Racoviță, au ajuns lângă Lipnic, pe Nistru. Brigada 6 Cavalerie a reușit performanța de a străbate 50 km în acea zi.

Mai la sud înaintarea a decurs mai greu, Divizia 14 Infanterie, din Corpul 30 german, fiind oprită în fața orașului Bălți. Batalionul III/Regimentul 13 Dorobanși Ștefan cel Mare a atacat frontal satul Biliceni, în timp ce Batalionul II a manevrat localitatea pe la nord. Pe 8 iulie, Divizia 13 s-a alăturat bătăliei de la Bălți, luptând la Singureni si Dealul Țarinei, o poziție puternic fortificată, care a fost asaltată de Regimentul 22. Divizia 14 a fost subordonată Corpului 54 și a primit misiunea să stabilească un cap de pod la nord de Răut în regiunea s. Elisabeta, îndeplinind-o ziua urmatoare, când Diviziile 13 și 14 au reușit să împingă rezistențele sovietice la est de Bălți. Regimentul 39 Infanterie a atins Răutul la ora 10:00. Divizia 5 Infanterie, aflată pe flancul drept al Corpului 54 a avut o ciocnire cu cavaleria sovietică în zona Zgărdești-Mândresti în ziua de 9 iulie. Atacul a fost dat cu două regimente în linie, în timp ce al treilea era situat în spatele aripii stângi. La ora 14:00 Regimentul 8 Dorobanți a cucerit satul Zgârdesti, în timp ce Regimentul 32 Infanterie Mircea a respins trupele sovietice la est de Mândresti și din Pădurea Ghiliceni. A doua zi, sprijinit de patru divizioane de artilerie, regimentul a atacat Mândreștiul frontal cu un batalion și cu un al doilea l-a manevrat pe la sud, punând în pericol spatele trupelor sovietice, care s-au retras abandonand mult armament.[1] În aceste lupte s-a distins sublocotenentul Milea I. Gheorghe, comandantul plutonului de mitraliere, căzut la datorie în Transnistria la cota 110.[2] Tot în aceste lupte s-au afirmat locotenent colonelul I. Brătescu și maiorul Ștefan Voinescu, căzuți mai târziu la Cota 201 în Transnistria.

Având în vedere faptul că în luptele de la Zgârdești au căzut 16 militari români în locul numit La Hârtop, și alți 14 ostași în cuprinsul localității, Căminul Cultural Răzeșul din comună, a decis în vara anului 1942 să înființeze un cimitir pentru eroii neamului care căzuseră pe moșia satului în vara anului 1941.[3]

La 24 octombrie 1943, primarul Al. Fualcovschi, plutonierul jandarm Raca Petru și Dumitru Mihail în calitate de reprezentant al Așezământului Național „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor au instalat 23 cruci de piatră la mormintele eroilor căzuți în luptele de eliberare a Basarabiei:[4]

Publicistica din perioada războiului ne descoperă numele eroilor români căzuți în această comună în luptele pentru eliberarea Basarabiei din vara anului 1941:[6]

Despre existența acestui cimitir am aflat în cadrul unor discuții purtate cu avocatul Dorel Rusu, în urma sfințirii cimitirului eroilor din s. Lărguța, r. Cantemir. În mai 2025, împreună cu primarul comunei Verejeni – Serghei Popa, am identificat locul unde s-a aflat cimitirul în perioada războiului, care fusese demontat în anii 1953-1956. Din vechiul cimitir de altădată au rămas doar câteva cruci militare, mutate în cimitirul civil din comuna Zgârdești.

Astfel, prin Decizia nr. 3/8 din 9 iunie 2025 a fost acceptată solicitarea Asociației „Monumentum” și aprobată de către consiliul local al comunei Ghiliceni edificarea troiței eroilor români căzuți în iulie 1941 pentru eliberarea Basarabiei în complex cu reamenajarea cimitirului eroilor din zona „La Hârtop”, pe o suprafață de 30 m.p. din contul terenului identificat cu număr cadastral 8929105.

La 11 iulie 2025, grupul de inițiativă format din primarul com. Verejeni – Serghei Popa, avocat dr. Iulian Rusanovschi, consilierul eparhial Sergiu Lîsenco, agentul economic local Andrei Botnaru alături de alți doi consăteni, a bătut țărușii pentru începerea lucrărilor de excavare a pământului. Câteva zile mai târziu, la 14 iulie, a fost săpată fundația cimitirului pentru a fi turnat un gard de beton cu o înălțime de 60 cm deasupra nivelului de călcare. Fundația de beton a fost turnată la 31 iulie datorită sprijinului și implicării Schitului orthodox „Sfântul Ștefan cel Mare” din s. Ghiliceni.

Colonelul Vitalie Ciobanu, directorul Agenției de Știință și Memorie Militară, a pus la dispoziția Asociației „Monumentum” 20 de cruci militare, care au fost transportate de la Stoianovca (r. Cantemir) la Chișinău de către Sergiu Covali, iar de la Chișinău spre Ghiliceni de către Serghei Popa (primarul s. Verejeni). Drept urmare, la 6 septembrie meșterul Ion Răileanu a montat crucile în incinta parcelei eroilor.

Între timp, execuția gardului metalic a fost comandată meșterului Constantin Hadîrcă din or. Sângerei. Proiectul acestui gard a fost realizat de arhitectul Mihail Andrieș în conformitate cu cerințele impuse față de un cimitir militar. Astfel, la 19 septembrie, echipa meșterului Constantin Hadîrcă a montat gardul și porțile metalice, iar câteva zile mai târziu, primarul satului Verejeni, Serghei Popa, a donat membrana geotextilă și pietrișul necesar pentru amenajarea interiorului cimitirului.

Numele eroilor căzuți la Ghiliceni au fost încrustate pe o troiță, lucrată în piatră de Cosăuți de către meșterul Alexandru Cojocaru. Acest crucifix, înalt de 2,5m a fost instalat la 26 septembrie, iar pe baza lui a fost eternizat următorul text:

ETERNĂ MEMORIE EROILOR ROMÂNI

DIN REG. 8 DOROBANȚI CĂZUȚI ÎN

LUPTELE DE ELIBERARE A BASARABIEI

DIN 27 IUNIE 1941, ÎN DEFILEUL

„LA HÂRTOP” ȘI ÎN VIE LUI BULMAGA

POPESCU GHEORGHE

SD.APETRE ION

SD.PLĂCINTĂ C-TIN

SD.TUDOSIE DUMITRU

SD.MĂRINICĂ DUMITRU

SD.PETRU MARIN

SD.CULIBAȘ DUMITRU

SD.OPREA NICOLAI

8 SOLDAȚI NECUNOSCUȚI

SD.GĂVENIA C-TIN

SD.VOICU IOAN

SD.ALEXANDRU ION

SD.ȚUȚU VASILE

SD.SULTANU ION

SD.MAJOR RECHIȚIU

SD.MICLESCU GH.

CAP. DUMITRU NICOLAI

CAP.POPESCU PETRE

CAP.GHEORGHE C-TIN

CĂP. ROMULUS NICULESCU

1. DUȚU C-TIN

JAND.UNGUREANU PANAIT

SD.GEORGESCU STELIAN

SD.VASILE IOAN

CIMITIR ÎNFIINȚAT LA 24.10.1943 DE AȘEZĂMÂNTUL

„REGINA MARIA” PENTRU CULTUL EROILOR.

DISTRUS DEFINITIV ÎN 1953.

RESTABILIT LA INIȚIATIVA AVOCAT DR. IULIAN RUSANOVSCHI

CU SPRIJINUL A.O. „MONUMENTUM”, PRIMĂRIA GHILICENI

ANDREI BOTNARU, IURIE BOLOGAN, SERGHEI POPA

COLONEL DR. VITALIE CIOBANU

MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL ȘTEFAN CEL MARE ” DIN GHILICENI

ARHITECT: ANDRIEȘ MIHAIL

INAUGURAT: 25.10.2025

Abia la 18 octombrie, domnul Andrei Botnaru a reușit să facă rost de un tractor pentru a amenaja terenul din adiacența monumentului, iar la 19 octombrie primarul Serghei Popa a montat pe cele 20 de cruci plăcuțe cu inscripția „EROU ROMÂN NECUNOSCUT”.

În preajma Zilei Armatei Române, celebrată anual pe 25 octombrie, în localitatea Ghiliceni, raionul Teleneşti, a avut loc inaugurarea cimitirului eroilor români căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial. Cimitirul are 20 de cruci militare și a fost sfințit la 20 octombrie 2025 de trei preoți din satele Ghiliceni, Zgârdești și Mândrești.

Zeci de localnici şi oficialități din Republica Moldova şi România au participat la evenimentul solemn dedicat eroilor români care, în 1941, s-au jertfit pe pământ basarabean pentru eliberarea patriei.

Evenimentul a început cu intonarea imnurilor României și a R. Moldova de către fanfare Ministerului Apărării, iar echipa port drapel a străjuit cimitirul pe tot parursul evenimentului cu stindardul tricolor în față. După sfințirea cimitirului, ordinea cuvântărilor a fost deschiă de primarul com. Ghiliceni, Ion Andronic.

În 1943 aici a fost amenajat un cimitir, după toate rigorile, însă cu părere de rău, în perioada sovietică, prin anii 1953- 1956, cimitirul a fost distrus definitiv. Şase cruci au fost salvate şi au fost duse în curtea bisericii din satul Zgărdeşti. În anii 1990- 1992, un profesor de istorie din sat a instalat în spatele nostru un crucifix din metal şi l-a pus pe acest loc pentru a aminti oamenilor că aici a fost cândva un cimitir militar. Despre această parcel am aflat în decembrie 2024, iar pe parcursul ultimelor 4 luni de zile am reușit să reface această opera alături de Asociația „Monumentum”, a menționat avocatul Iulian Rusanovschi.

 La rândul său, Leonard Stafie, reprezentantul Grupului de Asociații „Pentru Neam și Țară” a menționat: este foarte important să menţinem vie memoria eroilor noşti. Trebuie să ţinem cont că fără eroi, nu existăm şi fără eroi, nu există viitor. Iar dacă noi ne uităm trecutul, nu avem nicio şansă într-o identitate europeană. Nu trebuie să ne uităm naţia, limba, drapelul şi valorile naţionale.

Evenimentul s-a încheiat cu păstrarea unui minut de reculegere în memoria eroilor români și tragerea a trei rafale de focuri de armă de către echipa cu salve a Ministerului Apărării. Astăzi în defileul „La Hârtop” un cimitir cu 20 de cruci militare și o troiță lucrată în piatră de Cosăuți se înalță ca o mărturie vie a eroismului militarilor români basarabeni de care au dat dovadă în luptele cu bolșevicii.

Avocat dr. Iulian Rusanovschi

[1] https://www.worldwar2.ro/operatii/?language=ro&article=5

[2] Ziar Viața, București, nr. 585 din 28.12.1942, p. 5.

[3] Ziar Argus, București, nr. 8784 din 07.08.1942, p. 4

[4] Arhivele MAPN, fond Basarabia, dosar nr. 752/1943, p. 17.

[5] Înhumat în curtea Bisericii din s. Valea lui Vlad

[6] Arhivele MAPN, fond Basarabia, dosar 756, p. 100.