În umbra vechii biserici din Rezina, județul Orhei, se ridică Monumentul Eroilor Neamului.

Arhivele timpului mărturisesc următoarele: în faţa bisericii din Rezina-târg s-a ridicat monumentul eroilor căzuţi pentru întregirea neamului; monumentul are înălţime de 6 m; a fost construit cu concursul material şi moral al corpului didactic şi al elevilor.

Aşadar, în faţa uneia dintre cele trei biserici, cea cu hramul Adormirea Maicii Domnului, cu concursul material şi moral al corpului didactic şi al elevilor, a fost ridicat Monumentul Eroilor căzuţi pentru întregirea neamului.. Iniţiativa ridicării monumentului a prins contur datorită directorului Şcolii de Arte şi Meserii din Rezina, care a organizat la 11 octombrie 1935 o şedinţă cu personalul şcolii, unde s-a decis edificarea monumentului. Cu această ocazie a fost ales şi Comitetul de iniţiativă în componenţa căruia intrau următoarele persoane: A. Apostol (preşedinte), profesorul T. Clocov, maestrul Rotaru, profesorul B. Ponomaref, maestrul P. Siminel şi alţi membri de rând.

Grupul de iniţiativă a solicitat autorităţilor în drept aprobarea a două tunuri vechi şi 8 proiectile de la Arsenalul Armatei, necesare pentru înfrumuseţarea monumentului. Iar la 14 octombrie 1935 au demarat lucrările pentru edificarea monumentului.

Inaugurarea monumentului a avut loc la 21 mai 1936, orele 12.00, acesta fiind amplasat lângă cimitirul ortodox vechi. După oficierea slujbei de sfinţire, mulțimea a ţinut un minut de reculegere, după care au urmat cuvântările părintelui Caracicovschi, a domnului A. Apostol, profesorului C. Dihoiu şi a domnului căp. Nicolai, care a vorbit despre istoricul ridicării acestui monument.

Mulţi oameni de vază din Rezina au sprijinit financiar iniţiativa domnului A. Apostol. Din lista donatorilor putem aminti pe deputatul şi avocatul V. Ojog, căpitanul Nicolau – comandantul Companiei de Grăniceri, căpitanul I. Beldiman, prim-pretorul comunei Rezina Gr. Roşca, primarul Vladimir Pavlov, ex-senatorul Şireaev Constantin şi inginerul agronom E. Pavlovschi.

Acest monument al eroilor, se afla lângă biserica veche a oraşului. Biserica a fost demolată de bolşevici în anii ’50 ai secolului trecut, în momentul în care s-a decis edificarea podului peste Nistru ce leagă oraşul Râbniţa de Rezina. Nu departe de locul altarului de altădată, veghează astăzi o clopotniţă, iar undeva în preajmă plâng de uitare, oasele ostaşilor români.

În urma solicitării Asociației Obștești MONUMENTUM, Consiliul Raional Rezina a adoptat la 08 decembrie 2018 decizia nr. 6/14 cu privire la restabilirea monumentului închinat rezinenilor care au căzut în Primul Război Mondial.

Grupul de inițiativă pentru restabilirea monumentului a decis ca acesta să poarte următoarele inscripții:

• Pe latura din față:

EROILOR CĂZUȚI ÎN LUPTELE

PENTRU REÎNTREGIREA NEAMULUI

1916-1919

MEMORIE ETERNĂ GRĂNICERILOR

COMPANIEI VIII REZINA

DIN CADRUL BATALIONULUI III

TIGHINA, ROMÂNIA: 1918-1940

NU UITAȚI NICI O CLIPĂ JERTFA LOR

Nu plânge, Maică Românie!

Adună tot ce-i bun sub soare,

Ne cheamă și pe noi la praznic,

Când România va fi Mare!

• Pe latura din spate:

SFINȚIT LA 21 MAI 1936 ÎN CINSTEA EROILOR CĂZUȚI

ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL, MONUMENTUL A FOST

DISTRUS DE BOLȘEVICI ÎN 1940.

RESTABILIT LA INIȚIATIVA FAMILIEI:

RUSANOVSCHI IULIAN ȘI ANDREEA

ARHITECT: MIHAIL ANDRIEȘ

PRIMAR: SIMION TATAROV

SFINȚIT DE EPISCOPUL ANTONIE TELEMBICI

01.XII.2019

La 10 decembrie 2019, monumentul a fost sfințit de un sobor de preoți veniți de la Iași, Suceava și Chișinău, printre care Arhimandritul Nicodim Petre, preoții profesori Viorel Cojocaru, Mircea Bejenaru și Nicolae Dorneanu din Iași. Obeliscul de 7 metri, înfășurat într-un tricolor impunător, a fost dezvelit de primarul orașului Rezina Simion Tatarov și avocatul Iulian Rusanovschi, după care a urmat intonarea imnurilor de stat ale R. Moldova și al României. Un aspect mai puțin cunoscut îl reprezintă refuzul IGPF de a participa la acest eveniment și de a permite gărzii de onoare și fanfarei să onoreze restabilirea unui monument închinat grănicerilor. Acest refuz a venit cu doar câteva zile înainte de inaugurare, din cauza schimbării conducerii IGPF, la cârma căruia fusese numit un individ acceptat de guvernul socialist de la Chișinău. Absentă de la eveniment a fost și instituția poliției de frontieră din România, care nu a delegat nici un reprezentant la sfințirea monumentului, deși primise din timp invitația din partea organizatorilor.